Țara vecină cu România care a devenit o „comoară” pentru întreaga Europă. Cum poate fi salvat bătrânul continent de dependența față de China cu ajutorul Serbiei

Serbia, țara vecină cu România, a devenit recent un punct central de interes geopolitic în Europa datorită descoperirilor semnificative de litiu pe teritoriul său. Acest metal, cunoscut și sub denumirea de „aurul alb”, este esențial pentru producția de baterii utilizate în vehiculele electrice, smartphone-uri și alte tehnologii verzi, devenind astfel o resursă strategică pe fondul tranziției energetice globale.

De la „paria” Europei la o comoară de resurse

Serbia, care nu cu mult timp în urmă era văzută ca un „paria” al Europei din cauza războaielor din fosta Iugoslavie și a regimului autoritar al lui Slobodan Milošević, a început să atragă atenția marilor puteri europene și mondiale. Acest interes este alimentat de descoperirea unor mari zăcăminte de litiu în Valea Jadar, situată în nord-vestul Serbiei, în apropiere de Loznica. Aceste rezerve sunt estimate a fi printre cele mai mari din lume și ar putea acoperi până la 90% din necesarul de litiu al Europei, scrie Financial Time.

Această descoperire nu doar că plasează Serbia pe harta resurselor critice, dar îi conferă și un rol strategic în economia europeană, într-o perioadă în care Uniunea Europeană caută cu disperare să își reducă dependența de importurile de litiu din China. Deja, lideri importanți din Europa, precum cancelarul german Olaf Scholz, au făcut vizite oficiale la Belgrad pentru a discuta parteneriate strategice legate de exploatarea și procesarea litiului.

Impactul geopolitic și economic al litiului sârbesc

Descoperirea acestor rezerve uriașe de litiu oferă Serbiei o pârghie puternică în negocierile cu Uniunea Europeană și alte puteri internaționale. În contextul tensiunilor geopolitice actuale și al nevoii de a asigura resursele necesare pentru tranziția către energie verde, Serbia devine un jucător cheie. Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a recunoscut importanța strategică a acestei resurse, promovând litiul ca fiind o sursă de bogăție și putere pentru țara sa.

Cu toate acestea, exploatarea litiului nu este lipsită de controverse. Proiectul „Jadar”, dezvoltat de gigantul minier Rio Tinto, a întâmpinat o opoziție semnificativă din partea populației locale, care se teme de impactul negativ asupra mediului. În ciuda protestelor și a dezbaterilor intense, guvernul sârb pare hotărât să continue exploatarea, văzând în aceasta o oportunitate unică de a transforma Serbia într-un lider regional în furnizarea de materii prime critice.

Un nou capitol în relațiile Serbia-Europa

Pe fondul acestei evoluții, Serbia își consolidează relațiile cu Uniunea Europeană, chiar dacă legăturile sale tradiționale cu Rusia și China rămân puternice. Vucic a subliniat că Serbia va exporta litiul prioritar către Europa, ignorând ofertele venite din partea Chinei, care și-a exprimat un interes deosebit pentru această resursă.

Această alegere strategică ar putea accelera procesul de integrare a Serbiei în Uniunea Europeană, oferindu-i totodată o poziție de negociere mai puternică în ceea ce privește problemele regionale, cum ar fi statutul Kosovo. Totodată, litiul sârbesc ar putea juca un rol crucial în eforturile Europei de a-și asigura independența energetică și de a reduce amprenta ecologică a continentului.

În concluzie, Serbia, țara care odinioară era marginalizată pe scena internațională, a devenit acum o „comoară” pentru Europa, datorită rezervelor sale de litiu. Într-o lume din ce în ce mai axată pe tehnologii verzi și sustenabilitate, acest „aur alb” ar putea transforma Serbia într-un jucător esențial pe piața globală a resurselor strategice, schimbând totodată echilibrul de putere în regiunea Balcanilor.